Metodologiile trebuie aplicate într-un mod ce poate fi considerat monoton. Cu toate acestea, educaţia se poate moderniza, daca se doreşte şi mai există idei, şi oameni care să le pună în practică. “De la numire şi pînă acum doar am aplicat metodologii. Am confirmarea de la Ministerul Educaţiei că la Neamţ lucrurile s-au desfăşurat corect. Acum, aşezîndu-ne, după începerea anului şcolar, cred că e momentul să gîndim lucrurile din perspectiva actuală. Este momentul în care trebuie să gîndim şi să construim ceva la nivelul Inspectoratului şcolar”, a declarat inspectorul şcolar general, Luminiţa Vîrlan.
Aşa că a început construcţia la ISJ: “Astăzi (n.r. ieri) debutează la ISJ un program de perfecţionare a inspectorilor şcolari, proiect gîndit în termeni foarte flexibili. Mi se pare corect ca şi colegii inspectori, pe lîngă participarea la diverse activităţi, să aibă parte de perfecţionare. Colegii mei sînt oameni cu experienţă şi este firesc – chiar dacă fiecare este specialist în domeniul disciplinei pe care o tutelează la nivelul inspectoratului – să existe un schimb de bune practici pe diverse discipline. Începem programul de perfecţionare cu o prezentare a doamnei inspector şcolar general adjunct, Liliana Georgescu. Aceasta va disemina competenţele dobîndite în urma unui curs la care a participat, în Salzburg. Cursul a fost pentru profesorii de discipline reale, dar nu este lipsit de interes nici pentru cei din latura umanistă. Vrem să analizăm cum privesc învăţămîntul cei din spaţiul european şi cum putem aplica şi noi lucruri care ni se par oportune. Nu sînt adepta împrumutării, ci a adaptării la tradiţia educaţiei româneşti a unor lucruri din spaţiul european”, a declarat Luminiţa Vîrlan. Cursurile de perfecţionare pentru inspectori vor avea loc în prima vineri din fiecare lună.
O altă schimbare pe care inspectorul şcolar general vrea să o aducă se referă la modul de organizare şi desfăşurare a cercurilor pedagogice: “Doresc să schimb unele lucruri care ţin de desfăşurarea acestor cercuri pedagogice. Ele se derulează într-un cadru transmis de minister, iar acest lucru nu se va schimba. Numai că de multe ori cercul pedagogic este ca o agresiune asupra profesorului. El este asistat de 30 – 40 de colegi, lucru care nu este extrem de confortabil. Măsura competenţei unui profesor nu este să stai cu 30 – 40 de colegi şi cu 20 – 25 de elevi. Mai ales că elevii ar putea fi copleşiţi de o asemenea prezenţă. Modul în care se derulează aceste cercuri perturbă relaţia profesorului cu elevii. Aş vrea să nu se mai prezinte o activitate didactică de la cap la coadă, ci, spre exemplu, doar partea de evaluare. În rest să fie discuţii între elevi şi profesori, un fel de colocviu, în care elevul să prezinte profesorului ce înseamnă pentru el ora sau disciplina x. Nu să discute despre profesor, ci să explice cum vede el obiectul respectiv în contextul planului de învăţămînt. Eu am învăţat multe de la elevi şi cred că toţi am avea ce învăţa din astfel de discuţii. Pe de altă parte, mă gîndesc că se pot organiza cercuri pedagogice în muzee pentru profesorii de istorie, artă plastică, în biblioteci pentru profesorii de limba română. Să facem cumva să ieşim din convenţiile consacrate”, a mai spus inspectorul şcolar general, care a anunţat că aceste schimbări în privinţa cercurilor pedagogice vor fi puse în aplicare încă din acest semestru.
O altă schimbare va fi desfiinţarea şedinţelor cu toţi directorii unităţilor şcolare din judeţ. Pentru ca atmosfera să fie mai lejeră, se intenţionează înlocuirea acestor şedinţe cu unele pe zone.
Schimbări în educaţia nemţeanăPostat de Revista presei in 04.10.2009 | Lasa un comentariu |  |
Primeste stirile direct pe email. 